Ultimul Numar Publicat
(citeşte tot articolul)
(Rezultate Finale)
Noul Birou executiv al AJTR
În orasul-statiune turistica Horezu -Valcea, gazda Galei Premiilor AJTR pentru anul 2011, a avut loc si Adunarea de dare de seama si alegeri a Asociatiei Jurnalistilor si Scriitorilor de turism din Romania.
"Dacă n-ar fi fost cartea lui Ionel Teodoreanu … "
de Iftimie NESFÂNTU
|
 |
 PEISAJ CULTURAL MUZEE CLUJENE |
|
|
Romania pitoreasca - 110 ani |
|
Daca iubesti muntele, natura sau calatoriile si doresti sa impartasesti experientele tale cu cititorii nosti contacteaza redactorii revistei la email: contact@romania-pitoreasca.net sau folosind formularul de contact aflat aici.
Daca doresti spatiu publicitar pe acest site sau in revista, contacteaza editorii revistei aici. Pentru o lista estimativa de preturi mergeti aici. Orice spot publicitar poate fi refuzat de editori daca continutul nu are legatura cu subiectul revistei.
Revista << Romania Pitoreasca >> este distribuita pe baza de abonament. Pentru a va abona va punem la dispozitie mai multe metode de plata:
Revista Romania pitoreasca este distribuita prin Editura Karpatia (www.karpatia.ro), in Judetul Prahova la chioscurile de ziare dar si in magazinele: |
|
 |
|
Acasa 
In presă şi televiziune 
Evenimente 
Despre noi
Contact
Abonamente
Parteneri 
Galeria Foto 
Arhiva 
Începuturile activităţii muzeale clujene datează din 1859, când, în sala “Reduta”, aflată în clădirea care este astăzi sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a fost constituită Societatea Muzeală Ardeleană. Muzeul Ardelean, ale cărui baze au fost puse prin activitatea acestei societăţi, a avut o existenţă îndelungată, însă destul de sinuoasă, încetându-şi activitatea în anul 1919, când colecţiile sale au intrat în administrarea statului român.
Sunt foarte puțini cei care l-au citit pe Al. Vlahuță. Iar dacă li se ivește (ne)șansa să le alunece privirea peste rândurile pe care i le-a dedicat George Călinescu în masiva sa „Istorie a literaturii române“, atunci eventualul imbold al unei posibile lecturi se ruinează instantaneu. Marele exeget al operei eminesciene îl execută pe Vlahuță în chip devastator. Oarecum la fel cum procedează și cu N.D. Cocea, o altă „calamitate umană“ ce se aseamănă nu în puține privințe cu producătorul unor versificații de genul „Minciuna stă cu regele la masă“.